- Daca ai putea sa ai o singura superputere, ce ai alege?
- Superputerea mea – sa pot sa arunc fulgere din vârfurile degetelor – fulgere mari şi tari, ca cele din documetarele de pe Knowledge Network – şi când un om e trasnit de un fulger din asta, sa cada în genunchi şi când a cazut în genunchi, sa ajunga sub apa, într-un loc pe care l-am vazut eu odata în largul coastei de est din Bahamas, un loc unde un miliard de peşti de un albastru electric au înotat spre mine şi m-au primit în bancul lor – şi dup-aia sa se înalţe în aer, în Manhattan, deasupra World Trade Centerului, cu un stol de porumbei, şi sa zboare printre zgârie-nori, şi dup-aia – dup-aia ce? Şi dup-aia sa orbeasca şi sa fie dusa departe – o sa li se faca dor de casa – un dor mai puternic decât le fusese vreodata în viaţa – aşa de dor încât sa-i apuce greaţa – şi sa fie parasiţi nu ştiu … în mijlocul unui lan de porumb cules din Missouri. Şi dup-aia sa poata vedea din nou şi de la marginea câmpului sa apara oameni – toţi cunoscuţii lor – şi sa aiba cu ei prajituri Black Forest şi felinare aprinse şi boxe mari din care sa se auda aceeaşi melodie, iar cerul sa fie cuprins de amurg, aşa cum vezi în broşurile Walt Disney, iar persoana pe care am trasnit-o eu sa nu mai fie niciodata singura sau izolata.
- Superputerea mea – sa pot sa arunc fulgere din vârfurile degetelor – fulgere mari şi tari, ca cele din documetarele de pe Knowledge Network – şi când un om e trasnit de un fulger din asta, sa cada în genunchi şi când a cazut în genunchi, sa ajunga sub apa, într-un loc pe care l-am vazut eu odata în largul coastei de est din Bahamas, un loc unde un miliard de peşti de un albastru electric au înotat spre mine şi m-au primit în bancul lor – şi dup-aia sa se înalţe în aer, în Manhattan, deasupra World Trade Centerului, cu un stol de porumbei, şi sa zboare printre zgârie-nori, şi dup-aia – dup-aia ce? Şi dup-aia sa orbeasca şi sa fie dusa departe – o sa li se faca dor de casa – un dor mai puternic decât le fusese vreodata în viaţa – aşa de dor încât sa-i apuce greaţa – şi sa fie parasiţi nu ştiu … în mijlocul unui lan de porumb cules din Missouri. Şi dup-aia sa poata vedea din nou şi de la marginea câmpului sa apara oameni – toţi cunoscuţii lor – şi sa aiba cu ei prajituri Black Forest şi felinare aprinse şi boxe mari din care sa se auda aceeaşi melodie, iar cerul sa fie cuprins de amurg, aşa cum vezi în broşurile Walt Disney, iar persoana pe care am trasnit-o eu sa nu mai fie niciodata singura sau izolata.
Douglas Coupland, Toate familiile sunt psihotice
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu